În timpul sarcinii corpul tău se schimbă. Dacă ai o boală congenitală cardiacă, aceste modificări pot avea un efect negativ asupra fătului. Şi pentru că fiecare inimă este unică, cea mai bună modalitate ca să ştii cum o sarcină te poate afecta este să discuţi cu cardiologul tău.

O sarcină afectează întreg corpul: nu numai abdomenul creşte, dar şi activitatea horomonală creşte, care duce la creşterea tensiunii. Inima trebuie să muncească mai mult, deoarece pompează cu 50% mai mult sânge pe minut decât înaintea sarcinii. Această schimbare apar treptat, cu începere în săptămâna a şasea de sarcină cu creştere treptată în timpul contracţiilor şi naşterii, când poate atinge valori duble faţă de perioada dinaintea sarcinii. În acelaşi timp, rata de respiraţie şi pulsul cresc. La mijlocul sarcinii, însă, presiunea sângelui scade. O burtă mare poate pune presiune pe vasele de sânge (vene) care poate rezulta în umflarea picioarelor (oedema), de exemplu.

Sarcina afectează de asemenea respiraţia: la finaluls arcinii, aerul inhalat va fi crescut de la 7.5 litri la 11 litri per minut. Această creştere este rezultatul nevoiei crescute d eoxigen în ţesuturi şi pentru că mai mult dioxid de carbon este expirat. Viteza de respiraţie de asemenea creşte şi inspiraţia devine mai profundă. Femeile însărcinate inspiră cantităţi mari de aer.

Sistemul cardio-vascular trebuie să muncească mai intens în timpul naşterii. Presiunea sângelui şi pulsul cresc şi mai mult spre ultimele contracţii atunci când începe împinsul şi inima, de asemenea, este posibil să bată mai repede decât de obicei. Burta este irigată cu sânge la fiecare contracţie, returnând 0.5 litri de sânge în sistemul circulator.

O naştere vaginală este preferată şi ginecologul poate fi de folos în ultimele etape ale împinsului, de exemplu cu o extracţie vacuum.

Corpul tău va reveni treptat la normal în sâptămânile după naştere, iar circulaţia va reveni la normal la aproximativ patru săptămâni după.

Defectele cardiace şi sarcina

Înainte de a rămâne însărcinată, ar trebui să fii conştientă de efectele pe care aceasta le poate avea asupra ta şi asupra fătului. Dacă ai o boală cardiacă congenitală sau dobândită datorită febrei reutamice, de exemplu, ar trebui luată în calcul în planificarea sarcinii. Defectele cardiace nu au de obicei sau foarte puţine consecinţe, însă sunt cazuri unde un specialist cardiac nu recomandă sarcina, deoarece riscurile sunt prea mari.

Pentru a evalua sustenabilitatea, cardiologul tău poat face o serie de teste, precum testul stressului sau analize detaliate cardiovasculare. Cel mai important test este ultrasunetul cardiac, urmat de un MRI. Uneori este realizat şi un CT, însă cateterizare inimii nu se obişnuieşte.

Aceste teste îl vor ajuta pe cardilog în a oferi un sfat pertinent. Cardiologul te va monitoriza de-a lungul sarcinii. Ideal, cardiologul, ginecologul şi moaşa vor lucra împreună şi vor aborda sarcina din unghiuri diferite: cardiologul va verifica inima, în timp ce ginecologul şi moaşa vor monitoriza dezvoltarea fătului. Dacă ai o problemă cardică severă probabil vei fi sfătuită să te duci la o clinică obstretică a unui spital universitar unde mai multe resurse sunt disponibile. Însă o clinică de obstretică mică este suficientă dacă boala cardică este mai puţin gravă.

Medicamentaţie

Dacă iei un tratament ar trebui să-ţi consulţi medical înainte de a rămâne însărcinată, deoarece unele medicamente pot dăuna fătului şi altele, precum anticoagulantele, vor afecta abilitatea sângelui de a se coagula. Adminstrarea unor medicamente va trebui întreruptă şi unele înlocuite.

Sunt riscuri?

Riscurile asociate cu sarcina şi defectele congenitale cardiace nu pot fi generalizate, deoarece ele variază la fiecare tip de defect cadiac. Operaţii anterioare şi intervenţii de cateterizare au şi ele un impact. Defecte cardiace simple, precum defect atrial septal sau ventricular septal, de obicei prezintă un risc scăzut sarcinii, în timp ce defectele cardiace cianotice prezintă un risc ridicat. Mai multe informaţii specifice pentru varietatea de defecte cardiace şi sarcină sunt disponibile la secţiunea Fapte şi Numere. Însă, deoarece fiecare inimă este unică, ar trebui ca tu şi partenerul tău să discutaţi aceste planuri cu cardiologul. Acesta este în măsură să te informeze cu privire la riscuri şi să stabilească dacă sunt tratamenta disponibile, dacă prezinţi riscuri mari. În unele cazuri vei fi sfătuită împotriva unei sarcini.

Este condiţia ta ereditară?

Dacă mama are un defect congenital cardiac exiată un risc de 5 – 6% ca al ei copil să aibă un defect cardiac, în timp ce riscul este de aproximativ 2% în cazul în care tatăţ are un defect congenital la inimă. (Riscul general este de 0,8%). Însă copilul nu este obligatoriu să fie la fel ca părinţii.

Contracepţie

Atunci când trebuie să alegi cea mai bună modalitate contrcemptivă, ar trebui să te consulţi atât cu cardiologul, cât şi cu ginecologul. Pilulele contraceptive prezintă un risc crescut de formarea cheagurilor de sânge, în timp ce metodele intrauterine au un risc crescut de endocardită, iar un tratament profilactic ar trebui utilizat acând se inserează astfel de instrumente. Puteţi citi mai multe despre diverse defecte cardiace la secţiunea Fapte şi Numere.

Există două tipuri de pilule contraceptive: pilule convenţionale şi “mini-pilulele”. Numai pilulele convenţionale au un risc crescut de a cauza cheaguri de sânge. Mini-pilulele au dezavantajul că sunt mai puţin sigure şi pot cauza probleme menstruale (ex.: sângerări între perioade).

Referinţe:

Autor(i): Ulrika Hallin

Ulrika Hallin este un journalist specializat in boli congenitale cardiace si situatia psiho-sociala a copiilor si tinerilor din sistemul de sanatate. Pentru multi ani a lucrat cu Hjärtebarnsföreningen, o organizatie Suedeza pentru parinti ce au copii care s-au nascut cu defecte congenitale la inima. Ea este de asemenea fotograf.

Revizuit de: Dr Ulrike Bauer

Dr Ulrike Bauer este Directorul Registrului Naţional al Defectelor Congenitale Cardiace şi al Reţelei Germane de Competenţe în Defecte Congenitale Cardiace. Cercetările ei s-au focusat pe epidemiologia CoHD. Din lipsa unor date despre epidemiologie în Germania, Dr. Bauer a înfiinţat în 1998 o bază de date naţională cu pacienţi cu CoHD. Registrul Naţional al Defectelor Congenitale Cardiace a început să fie sponsorizat de Ministerul Federal German al Educaţiei şi Cercetării din 2003. În calitate de Director al Reţelei Germane de Competenţe încurajează strânsa colaborare a spitalelor, centrelor cardiace, centrelor de recuperare şi specialişt practicanţi, în vederea atingerii unui nivel crescut al calităţii în cercetare şi îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate persoanelor cu CoHD.

Ultima actualizare: 2009-10-03