Ce este boala Kawasaki?

Cel care a identificat boala în 1967 este dortorul japonez Tomisaku Kawasaki, de unde şi denumirea acestui defect.

Boala Kawasaki are ca simptome temperatura ridicată, glande limfatice mărite şi vase de sânge umflate. De asemenea, poate afecta şi inima. Boala Kawasaki este mai întâlnită la băieţi decât la fete şi este depistată, de obicei, până la vârsta de 5 ani.

Cum afectează boala Kawasaki inima

Boala Kawasaki poate afecta inima astfel:

• Anevrism de artera coronariană
• Fisurarea valvelor
• Acumulare de lichid î jurul inimii (efuziune pericardică)

Cea mai gravă dintre aceste complicaţii este anevrismul de arteră coronariană. Arterele coronariene sunt vasele de sânge care duc sângele bogat în oxigen spre muşchiul inimii. Anevrismul este zona dilatată sau umflată a unui vas de sânge.

Sângele circulă mai încet printr-o arteră dilatată, întrucât presiunea este joasă.Această schimbare de presiune şi viteza favorizează formarea de cheaguri de sânge care pot duce la atacuri cardiace.

În timp, anevrismul de arteră coronariană se poate vindeca. Chiar şi în această situaţie, pot apărea probleme, întrucât secţiunile vindecate pot fi mai înguste decât restul arterei.

Diagnostic

Nu există un test anume cu ajutorul căruia se poate afla dacă un copil are boala Kawasaki. Exista însă o serie de simptome care pot ajuta la identificarea bolii, care includ:

• Febră care durează mai mult de 4-5 zile;
• Ochi roşii sau conjunctivită;
• iritaţie care poate afecta stomacul, pieptul sau organele genitale;
• Buze roşii şi uscate;
• Limba umflată cu înveliş alb şi puncte roşii (limba căpşună);
• Ganglionii limfatici ai gâtului umflaţi;
• Bătaie rapidă a inimii;
• Murmur cardiac;
• Articulaţii dureroase;
• Mâini şi picioare umflate (mai târziu pielea din aceste zone se poate coji).

Se pot efectua teste pentru a elimina alte boli cu aceleaşi simptome cum ar fi febra Scarlet. Alte teste care pot ajuta la stabilirea diagnosticului:

• Se măsoară pulsul, presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut;
• Analize de sânge şi urină;
• Analize ale indicatorilor de inflamaţie;
• ECG (electrocardiogramă) pentru a verifica activitatea inimii;
• O ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inima şi arterele coronariene.

Lărgirea arterelor coronariene şi orice anevrism posibil format se poate diagnostica cu ajutorul ecocardiografiei. Dacă anevrismele se vindecă ulterior şi celelalte porţiuni de arteră devin prea înguste, se pot vedea folosind testele de tensiune sau cateterul.

Tratament

Copiilor cu boala Kawasaki li se vor administra perfuzii cu anticorpi şi doze mari de aspirină.

Când temperatura şi evoluţia bolii stagnează, copilul va fi externat, doza de aspirină fiind redusă. Acest proces va continua timp de aproximativ 6 săptămâni sau pănă când cardiologul va fi convins că inima nu este afectată.

Majoritatea copiilor se vindecă de boala Kawasaki fără efecte pe termen lung şi fără a le fi afectată inima.

Copiii care dezvoltă anevrism de arteră coronariană sunt trataţi cu anticoagulante ca aspirina şi warfarina.

Unii copii au nevoie de alte medicamente ca nifedipin sau propranolol pentru a diminua activitatea inimii, în cazul lor efortul pe care-l pot depune fiind minim.

Dacă anevrismul de artera coronariană s-a vindecat, iar artera s-a îngustat prea mult, va fi nevoie să fie comprimată din nou, folosindu-se un cateter cu balon. Dacă însă nu va funcţiona, atunci ar putea fi necesară inserarea prin cateter a unui stent – cadru rigid – pentru a ţine artera deschisă. O altă opţiune ar fi operaţia pe cord deschis, dar, de obicei, cateterul cu balon este eficient, celelalte metode de tratament fiind mai puţin folosite.

Cum este afectat copilul

Majoritatea copiilor se refac complet în urma bolii Kawasaki şi nu au nevoie de nici un tratament special. Şi copiii cu complicaţii cardiace ar trebui să se recupereze imediat ce primesc tratamentul, deşi, o perioadă de timp, ar putea fi necesară monitorizarea pentru a urmări dacă nu apar alte complicaţii.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dl William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2009-04-01