acmim Asociatia Parintilor Copiilor cu Defecte Cardiace Congenitale
Pentru pacienti, parinti, doctori si oameni de stiinta

Cauta

Autentificare

Log in

 

Coarctaţie de aortă

Coarctaţie înseamnă inflamaţia peretelui vasului de sânge. Aorta este artera principală care duce sângele oxigenat de la inimă spre organism.

Coarctaţia aortei este îngustarea aortei. Aceasta înseamnă ca ventriculul stâng este mai solicitat să pompeze sângele în zona îngustată.

Există, de asemenea, o formă mai severă numită Arc Aortic Intrerupt (IAA). Arcul aortic este prima parte a aortei, aceasta arcuindu-se în partea superioară a inimii. Arcul aortic întrerupt presupune că aorta nu poate să ducă sânge în toate părţile organismului.

La copiii sănătoşi canalul dintre aortă şi artera pulmonară, care este parte a circulaţiei fetale, se inchide de la sine imediat după naştere. Oricum, la unii copii cu coarctaţie de aortă, acest canal rămâne deschis. La copiii cu arc aortic întrerupt, acest canal ajută la circulaţia sângelui, însă dacă începe să se închidă, ei se vor îmbolnăvi.

Diagnostic

Coarctaţia de aortă sau arcul aortic întrerupt se pot depista, uneori, din timpul sarcinii.

Dacă un copil are arc aortic întrerupt şi nu a fost diagnosticat în timpul sarcinii, acest lucru se va întampla în primele zile de viaţă, căci se va îmbolnăvi şi va avea nevoie urgent de operaţie.

Dacă aorta este foarte îngustă, atunci copilul născut cu coarctaţie de aortă se va îmbolnăvi şi va fi curând diagnosticat. Dacă aorta nu este foarte îngustă, atunci e posibil să nu apară simptome în următorii câţiva ani.

Copiii mai mari pot fi diagnosticaţi după ce încep să apară simptome ca dureri de picioare, oboseală, dureri de cap şi stări de ameţeală. Uneori, nu există simptome, dar la o examinare de rutină este sesizat un murmur cardiac.

Unii copii cu coarctaţie au şi alte defecte cardiace, cum ar fi VSD (o gaură între ventricule) sau stenoză aortică (îngustarea aortei).

Când se aude un murmur cardiac se pot face următoarele teste:

  • Se măsoară pulsul, presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii per minut;
  • Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunet cardiac;
  • Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sânge;
  • Radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
  • Electrocardiogramă pentru a controla activitatea electrică;
  • Ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
  • Analize de sânge şi urină;
  • Cateter sau Rezonanţă Magnetică.

Tratament

Tratamentul pentru coarctaţie sau arc aortic întrerupt constă în operaţie. Aceasta va dilata artera sau va completa secţiunea lipsă.

Coarctaţia de aortă la copiii mai mari poate fi tratată chirurgical sau non-chirurgical. Cea de-a doua metodă foloseşte un cateter cu balon sau stent.

Un tub, numit cateter, este introdus în inimă printr-o venă şi în aortă pe lângă zona îngustată. Un balon de la capătul cateterului este apoi umflat şi tras înapoi pentru a comprima partea îngustă a aortei. La copiii mai mari, un stent, care este un corp metalic introdus în balon, este lăsat acolo unde artera a fost prea îngustă pentru a păstra aorta larg deschisă.

Cealaltă opţiune este operaţia de corectare care va dilata aorta în punctul în care este prea îngustă.

Operaţia aortei este efectuată prin partea stângă a pieptului, inima continuând să bată.

Dacă copilul suferă şi de alte defecte cardiace, operaţia va depinde de cum poate fi inima modificată pentru a face faţă tuturor problemelor existente.

Pentru majoritatea copiilor, acest tip de operaţie prezintă risc minim, dar depinde de starea generală a copilului. Operaţia se efectuează aproape de coloana vertebrală, existând un oarecare risc de a afecta nervii. Cardiologul sau chirurgul ar trebui să discute cu părinţii despre riscuri înainte ca aceştia să-şi dea acordul pentru operaţie.

Durata spitalizării este, de obicei, cam de o săptămână, din care una sau două zile sunt petrecute la terapie intensivă. Desigur, aceasta depinde de cât de bine se simte copilul înainte şi după operaţie şi dacă apar complicaţii.

Cum este afectat copilul

Majoritatea copiilor se refac complet, sunt activi şi iau în greutate la câteva zile după operaţie. Vor avea o cicatrice în partea stângă a pieptului şi, posibil, altele mai mici pe mâini şi gât, care, de obicei, dispar.

Uneori coarctaţia reapare – se întâmplă mai des după cateterism decât după operaţie. De aceea copilul necesită controale periodice pentru a se asigura că aortă nu se îngustează din nou.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dr William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2009-04-01