Ce este Stenoza aortică?

Aorta este artera pricipală care duce sângele oxigenat de la inimă spre corp. Stenoza înseamnă îngustare.

Stenoză aortică reprezintă îngustarea valvei aortice. Aceasta înseamnă că circulaţia sângelui din ventriculul stâng în aortă este mai puţin eficientă decât în cazul unei inimi normale. Astfel, corpul nu primeşte atât oxigen cât ar trebui.

Valva aortică în sine poate fi prea îngustă sau se poate produce îngustarea pe valva-stenoză supravalvulară sau sub ea – stenoză subvalvulară. Îngustarea poate fi neînsemnată, medie sau severă.

Diagnostic

Stenoza aortică poate afecta dezvoltarea părţii stângi a inimii în timpul vieţii intrauterine a copilului. Uneori asta se poate vedea la unul din testele prenatale când este depistată forma de boală.

După naştere, sunetul sângelui care pătrunde greu în valva aortică poate fi auzit ca un murmur cardiac. În cazurile foarte severe, boala îl va face pe copil să fie palid şi prea obosit pentru a se hrăni corespunzător. Aceste simptome sunt cauzate de faptul că nu circulă în corp suficient sânge oxigenat.

O îngustare severă la un copil mai mare poate da ameţeală, leşin şi durere în piept.

Dacă boala cardiacă a copilului este complexă, stenoza aortică poate fi doar unul din defecte. Când se aude un murmur cardiac, testele ar putea consta în:

• Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunete cardiace;
• Ecografie cardiacă pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
• Un test, folosind un aparat de măsurare a saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sange;
• Radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
• Electrocardiogramă (ECG) pentru a verifica activitatea electrică a inimii;
• Analize de sânge şi urină;
• Se măsoară pulsul, presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut ale copilului;
• Un cateter pentru a vedea îngustarea valvei, în special înainte de operaţie.

Tratament

Cateter cu balon: O modalitate de creştere a fluxului de sânge în valvă este folosirea unui cateter cu balon. Acesta este un tub de plastic subţire cu un balon la capăt. Este împins printr-o venă sau arteră, de obicei la nivel inghinal, spre inimă şi inserat în valvă. Balonul este umflat în jurul valvei, comprimând-o. Apoi,balonul este dezumflat şi retras.

Cateterizarea cu balon nu lasă cicatrici şi copilul poate părăsi spitalul în aceeaşi zi.

Uneori, procedeul fisurează valva, dar de obicei acest lucru nu reprezintă o problemă, fisura fiind mică. Dacă valva se îngustează din nou, procedeul poate fi repetat. Dacă nu funcţionează, se impune intervenţia chirurgicală.

Operaţia: Aceasta este operaţie pe cord deschis, adică inima este oprită şi deschisă pentru a o repara. Un aparat bypass va prelua activitatea inimii. Scopul operaţiei este de a comprima sau de a înlocui valva aortică sau de a reduce obstrucţia supraaortică sau subaortică.

Dacă copilul are alte defecte cardiace, operaţia efectuată va depinde de cum poate fi inima modificată mai bine pentru a face faţa tuturor problemelor existente.

Pentru copiii mai mari, această operaţie prezintă, în mod normal, un risc minim, dar acest lucru va depinde de starea generală a copilului. Cardiologul sau chirurgul va discuta în detaliu despre riscuri înainte de a vă da acordul pentru operaţie.

Valva aortică poate fi înlocuită cu o valvă artificială care este destinată cu precădere să reziste la presiunea mare a sângelui pompat din ventriculul stâng. Oricum, valvele artificiale nu cresc odată cu copilul, prin urmare e posibil să fie necesară o altă operaţie. Copiii cu valve artificiale vor trebui să ia anticoagulante pentru tot restul vieţii, lucru care poate avea numeroase implicaţii pentru sănătatea şi stilul lor de viaţă.

O alternativă pentru valva artificială este procedura Ross. În această operaţie, valva pulmonară a copilului va înlocui valva aortică (autograft). O valvă din ţesut uman (homograft) va înlocui apoi valva pulmonară.

Copiii care suferă astfel de operaţii vor petrece în spital 7-10 zile, dintre care una sau două vor sta la terapie intensivă. Desigur, aceasta depinde de cât de bine se simte copilul înainte şi după operaţie şi dacă apar complicaţii.

Cum este afectat copilul

Dacă copilul are stenoză aortică largă, va fi nevoie de control anual, pentru a avea siguranţa că aorta nu se îngustează mai mult. Altfel, ar trebui să nu fie probleme, iar copilul să ducă o viaţă perfect normală.

Copiii care au fost cateterizaţi vor trebui să fie monitorizaţi, întrucât nu este neobişnuit ca valva să se îngusteze din nou sau să înceapă să se fisureze. E posibil să fie nevoie de un alt cateter sau de operaţie.

Exista întotdeauna riscul unor infecţii sau complicaţii postoperatorii. Oricum, majoritatea copiilor se refac şi sunt activi la câteva zile după operaţie. Vor avea o cicatrice pe piept şi, posibil, alte cicatrici mici acolo unde s-au folosit tuburile de drenaj.

Dacă valva a fost comprimată, este posibil să fie nevoie de o operaţie ulterioară pentru a o înlocui. Dacă valva a fost înlocuită, va fi necesară monitorizarea pentru siguranţa funcţionării eficiente şi este posibil să fie substituită cu o valvă artificială, întrucât copilul creşte.

Dacă a fost folosită Procedura Ross, ambele valve vor fi urmărite.Valva pulmonară necesită uneori înlocuirea cu un alt homograft. Alternativ, valva pulmonară poate avea o valvă artificială inserată în homograftul original. Valva aortică e posibil să fie înlocuită cu o valvă artificială.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dr William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2008-05-01