Poate cunoşti pe cineva care are o tulburare alimentară sau poate tu suferi de una. Sunt destul de comune şi sunt o modalitate de a face faţă vieţii. Oamenii cu probleme alimentare încearcă să-şi controleze greutatea prin înfometare (anorexie) sau prin a mânca prea mult (bulemie). Dacă o persoană are anorexie, există riscul afectării inimii.

Anorexia severă poate cauza infarct. Şansele sunt limitate pentru o persoană cu un defect congenital cardiac, care suferă şi de anorexie. Datorită varietăţii de defecte congenitale cardiace este dificil de afirmat cu exactitate reacţia unei persoane cu un defect congenital cardiac care dezvoltă anorexie, însă astfel de pacienţi au şanse limitate şi sunt mai predispuşi. Anorexia prezintă un mai mare risc pentru astfel de tineri şi adulţi cu defecte congenitale cardiace, dintr-o perspectivă pur circulatorie, iar riscurile sunt mai evidente în astfel de cazuri.

Tipuri diferite de tulburări

Tulburările alimentare, în general, sunt divizate în trei categorii, prima fiind anorexia nervoasă – când persoanele se înfometează, a doua este bulimia nervoasă – atunci când cineva mănâncă şi apoi încearcă regurgitarea mâncării, prin vomă de exemplu. Anorexia nervoasă afectează, în general, tinerele, în timp ce bulimia nervoasă afectează, în principal, femeile în vârstă de peste 20 de ani.

Al treilea grup de tulburări cuprinde cele cunoscute ca tulburări atipice şi include ortorexia, o variaţie a anorexiei nervoase. O persoană care suferă de ortorexie are o nevoie compulsivă de a fi sănătos şi să aibă control asupra propriului corpului. Anorexia sportivă este o altă tulburare atipică, în care atleţii devin vizibil subnutriţi prin eforturile lor de a obţine rezultate bune. Supraalimentare excesivă este o altă tulburare atipică şi o variantă a bulemiei. Oamenii care suferă de aceasta nu încearcă să regurgiteze mâncarea. Obezitatea este adesea referită ca o altă tulburare alimentară atipică, datorită elementelor de alimentare excesivă asociate.

Anorexia nervoasă

Cel mai important aspect este că anorexia nervoasă poate cauza probleme cardiace serioase. În general cei care suferă de anorexie sunt femei; numai 10% dintre cei afectaţi sunt bărbaţi. Cauzele anorexiei variază şi mulţi factori sunt adesea implicaţi. Dieta poate servi ca şi declanşator, iar factori, precum stimă de sine scăzută şi credinţa că viaţa ar fi mai bună dacă ar fi mai slabă, pot uneori contribui. Aceste noţiuni pot deriva din idealurile moderne de frumuseţe. Anorexicii se străduiesc să deţină controlul asupra corpului lor şi neagreerea propriului corp sunt obişnuite.

Ce se întâmplă în corp

Atunci când funcţiile normale ale corpului nu mai sunt întreţinute şi corpul este înfometat, acea persoană are anorexie nervoasă. Un indicator este oprirea menstruaţiei, deoarece corpul nu mai produce estrogen. Cântărind 85% din greutatea normală este o modalitate comună de a defini înfometarea (luând în considerare înălţimea, vârsta şi sexul). Măsurarea IMC (Indexul de Masă al Corpului) este o altă abordare. Un IMC normal este între 20 – 25, în timp ce un anorexic va înregistra mai puţin de 18.

Inima

Înfometarea prelungită depravează inima de nutriţia necesară pentru a pompa sânge, făcând-o mai înceată şi mai puţin eficientă. Inima este pusă sub presiune excesivă şi pulsul şi presiunea sangvină scad. Anorexia poate cauza infarct, aritmie şi atac de cord în cazurile grave. Aceste condiţii pot rezulta în moarte cardiacă instantanee.

Mâncarea ne dă energie

Mâncarea ne dă energia necesară funcţionalităţii corpului şi ne furnizează nutrienţii de care au nevoie organele noastre. Corpul are un sistem special de semnalizare prin care ne atenţionează că avem nevoie de mâncare, de exemplu când ne este foame. Astfel ne reglăm greutatea corpului. Acest sistem de semnalizare este suspendat o dată cu înfometarea. Digestia se reduce, iar pulsul şi presiunea sangvină cedează. Funcţiile rinichilor sunt ameninţate şi lipsa producerii de estrogen nu numai pune capăt menstruaţiei, dar poate creşte riscul osteoporozei. Tinerii şi adulţii cu defecte congenitale cardiace au mai puţine depuneri de grăsimi şi rezerve de energie, prin urmare sunt mai susceptibili să se găsească în situaţii de a avea depuneri de grăsimi şi rezerve de energie extrem de reduse. Combinaţia bulemică de înfometare cu mâncare în exces poate altera modalitatea de consum a energiei de către corp.

Revitalizarea corpului

Majoritatea problemelor fizice vor dispărea o dată ce înfometarea se încheie. Atunci când pacienţii cu anorexie sunt internaţi, li se oferă băuturi energizante de câteva ori pe zi. Aceste băuturi dau energie inimii pentru a funcţiona din nou, iar inima îşi revine chiar înainte ca pacientul să câştige în greutate. Dacă anorexia este severă trebuie avută atenţie când se începe nutriţia. Prea multă nutriţie prea repede poate pune prea multă presiune asupra inimii, care are nevoie de timp pentru a se adapta. Este o certitudine că se poate recupera sănătatea după o tulburare alimentară, numai că necesită timp. Datorită componentelor psihologice, tulburările alimentare sunt de asemenea tratate prin terapie. Cu cât a fost mai compulsivă tulburarea, cu atât mai mult durează recuperarea sănătăţii. Recidivarea este comună în timpul procesului de recuperare.

Referinţe

Autor(i): Ulrika Hallin

Ulrika Hallin este un journalist specializat in boli congenitale cardiace si situatia psiho-sociala a copiilor si tinerilor din sistemul de sanatate. Pentru multi ani a lucrat cu Hjärtebarnsföreningen, o organizatie Suedeza pentru parinti ce au copii care s-au nascut cu defecte congenitale la inima. Ea este de asemenea fotograf.

Revizuit de: Ulf Wallin

Ulf Wallin este pediatru, medic şi coordonator de investigaţii şi dezvoltare a Diviziei de Tulburări Alimentare, din cadrul Spitalului Universitar Lund, Suedia.

Ultima actualizare: 2009-08-26