Interviu: Belén Tarrat
Ştim că în munca de zi cu zi cu copiii cu probleme cardiace daţi educaţiei o importanţă crescută. De ce este educaţia atât de importantă?
Şcoala este unul dintre locurile cele mai importante pentru copii, deoarece pe durata copilăriei este locul în care petrec mult timp, mai mult decât acasă. De aceea şcoala trebuie să fie pregatită când apare o situaţie specială cu un copil, o situaţie care îi face să se simtă diferiţi de ceilalţi elevi, de exemplu când copilul suferă de boală cardiacă.
Puteţi descrie mai în detaliu dificultăţile întâmpinate de copiii cu probleme cardiace?
Principala problemă pentru copiii cu probleme cardiace este absenţa şcolară din cauza internărilor lungi în spital. Absenteismul este o situaţie dificilă pentru părinţi şi profesori, care trebuie administrată atent pentru a minimiza efectul dăunător care îl poate avea asupra copilului. Când copilul este internat în spital, părinţii plasează şcoală în fundal. Ei sunt îngrijoraţi asupra operaţiei, sperând că totul va decurge bine şi că al lor copil îşi va reveni. Nimeni nu le spune, că parte a procesului de recuperare este păstrarea copilului conectat la viaţa cotidiană. Dacă ne gândim la cazurile în care cei mai multi dintre adulţii, care trebuie să facă faţă la o boală serioasă, decid să lucreze în timpul tratamentului lung, deoarece îi păstrează ocupaţi şi îi ajută să continue să lupte. De ce să nu privim lucrurile în mod similar şi în cazul copiilor? Un părinte ar putea spune: “nici o problemă dacă copilul meu pierde 1 an de şcoală, va recupera în viitor”. Totuşi, când un copil pierde 1 an de şcoală el lasă în urmă şi prietenii săi. Pentru a se descurca cu această situaţie copilul are nevoie de ajutor din partea şcolii şi a şcolii din spital.
Credeţi că şcolile sunt pregătite să facă faţă acestei situaţii?
Multe şcoli nu sunt pregătite. Trebuie luate în calcul multe detalii: mai întâi familia; ulterior, adaptarea curriculei, trainingul clasei, comunicarea cu colegii copilului, colaborarea cu şcoala spitalului,etc. În multe cazuri părinţii se tem de respingere şi vor evita să dea informaţii şcolii. Ca psiholog, acţionez ca intermediar între părinţi şi şcoală aşa încât comunicarea va fi mai fluidă.
În afara absenţelor şcolare, ce alte probleme sunt frecvente în mediul şcolar pentru copiii cu boli cardiace congenitale şi care sunt repercursiunile?
O altă problemă importantă a acestor copii este discriminarea, care se observă în activităţi specifice cum ar fi sportul. Anumiţi profesori au restricţii excesive pentru copiii cu probleme cardiace când practică activităţi fizice datorită fricii sau ignoranţei, cu efecte asupra stimei de sine a copilului şi asupra relaţiei cu colegii săi. În acest caz, părinţii ar trebui să vorbească cu profesorul de educaţie fizică pentru ca copilul să poată efectua activităţi fizice sub supraveghere, dar fără să se simtă diferit faţă de ceilalţi copii, deoarece această diferenţă poate crea probleme de integrare socială.
Aţi detectat alte probleme şcolare la copiii şi adolescenţii cu o boală cardiacă congenitală pe care i-aţi tratat?
În primii ani de şcoală, principalele probleme, pe lângă absenţele şcolare sunt conflictele cauzate de hiperactivitate şi lipsa atenţiei, şi probleme legate de comportament. Pentru adolescent, dificultăţile principale la şcoală sunt cauzate de lipsa motivării şi comportamentul provocător. Probleme de integrare socială şi eşec şcolar pot interveni la copiii şi adolescenţii cu boli cardiace congenitale.
Aceste probleme sunt mai frecvent întâlnite la copiii şi adolescenţii cu probleme congenitale cardiace decât la copiii sănătoşi?
Cu toate că nu putem confirma că aceste probleme sunt mai frecvente la copiii şi adolescenţii afectaţi de o boală cardiacă congenitală decât la ceilalţi, ştim că absenţele şcolare şi discriminarea au un efect direct în apariţia acestor probleme, mai ales în ceea ce priveşte dificultăţile legate de lipsa motivaţiei şi integrarea socială.
Cum pot afecta aceste probleme viitorul educaţional şi sansele de angajare ale copilului?
Problemele şcolare ale copiilor şi adolescenţilor cu boli congenitale cardiace pot fi rezolvate. Deci, toate persoanele implicate (familia, profesorii, colegii de clasă şi profesorii din spital) trebuie să colaboreze pentru a preveni aceste probleme, să le detecteze şi să le trateze într-o manieră adecvată şi eficientă, astfel încât copiii să poată duce o viaţă normală şi să nu aibă dificultăţi în ceea ce priveşte perspectivele de angajare.
Ce mesaj aţi transmite persoanelor care pot influenţa succesul şcolar al unui copil cu probleme cardiace congenitale?
Părinţi, doctori şi profesori, toţi trebuie să fie conştienţi că în ciuda faptului că copilul nu este la şcoală el trebuie să studieze ca să poată absolvi, din moment ce sănătatea sa psihologică va depinde de cât de bine va decurge educaţia sa. Şi mai important, părinţii şi profesorii nu ar trebui să protejeze copiii prea mult. De multe ori, educaţia este condiţionată de situaţiile medicale critice prin care trece copilul şi care afectează atitudinea părinţilor. Ei sunt uneori mai permisivi cu anumite lucruri, cum ar fi îndatoririle şcolare, decât cu altele de care le este mai teamă. De exemplu, se tem şi se îngrijorează mai mult când adolescentul merge la discotecă, decât atunci când au rezultate proaste la şcoală. Eu cred că dezvoltarea şcolară a copilului cu probleme cardiace depinde de atitudinea părinţilor. Este important de analizat cum părinţii informează şcoala despre boala copilului lor, încrederea pe care o transmit profesorilor, îndatoririle şcolare ale copilului şi gradul de protecţie cu care îl oferă.
Despre Belén Tarrat
Belén Tarrat a studiat la Universitatea Complutense din Madrid (Spania) şi şi-a dat masterul în psiho-oncologie, în cadrul aceluiaşi centru. Adiţional, a făcut mai multe cursuri legate de intervenţiile la copii şi pacienţi cu boli grave. Implicarea sa ca voluntar şi profesionist în organizaţii non-profit a fost constantă. A lucrat în diferite spitale la secţia de hemato-oncologie pediatrică şi cu copii cu risc la fundaţia Tomillo. Din aprilie 2007, a lucrat ca psiholog la Fundaţia Menudos Corazones, unde a consiliat copiii cu boli cardiace şi familiile lor. De asemenea, predă şi consiliază în calitate de psiholog.
Autor: Montse Mireles
Montse Mireles, jurnalist spaniol, lucrează în Departamentul de Comunicare al Fundación Menudos Corazones din iulie 2008. A lucrat ca editor pentru o serie de reviste din domeniul grădinăritului, economiei şi sănătate mai mult de opt ani. De asemenea, are o implicare personală şi profesională în diferite organizaţii non-profit.
Ultima actualizare: 2008-09-22