O scanare cu ajutorul CT este o tehnică cu raze X care foloseşte un generator de raze X şi un computer pentru a arăta trans-secţional (sau asemeni unor felii) imagini ale inimii.

Cum funcţionează?

Scanerul CT este un aparat de raze X mare care are un tub scurt în mijloc, deschis la ambele capete (precum un tunel scurt). Pacientul stă întins pe o masa de scanare care se mişcă prin mijlocul scanerului CT. Scanerul face multiple scanări ale inimii pacientului şi un computer le sumarizează pentru a produce imagini cros-secţionale detaliate. În anumite cazuri, în sânge este introdus un colorant de contrast pentru a obţine imagini mai clare.

Diferite tipuri de CT

Există mai multe tipuri de scanere CT, de exemplu CT cu fascicul de electroni (CTFE sau CT ultrarapid) şi CT multi-detector, care diferă între ele prin numărul de imagini pe care le realizează simultan şi prin viteză.

CTFE este un tip rapid de scanare CT şi realizează o scanare cu raze X a inimii în aproximativ o zecime de secundă. În mod normal, scanarea poate dura de la 1 la 30 de secunde. CTFE ia imagini atât de rapid, încât poate evita imaginile neclare cauzate de bătăile inimii, ceea ce este o problemă la un CT obişnuit. Acest tip de scanare poate detecta de asemenea şi acumulările de calciu din arterele inimii (arterele coronariene). Cantitatea de calciu din arterele coronariene poate indica o boală a acestor artere.

Scanerele CTMD MDCT au mai multe rânduri de detectoare (până la 64) care fac scanări cu raze X ale inimii simultan. Aceste scanere pot de asemenea să obţină imagini ale întregii inimi în aproximativ 10 secunde, în timp ce pacienţii îşi ţin respiraţia. Noile scanere CTMD sunt folosite în mod regulat pentru a măsura cantitatea de calciu din arterele coronariene –la fel ca CTFE – dar sunt capabile acum să redea imagini ale arterelor coronariene care sunt aproape comparabile cu cele obţinute în timpul procedurii de cataterizare cardiacă. Pentru mulţi pacienţi, o scanare CTMD a inimii este suficientă pentru ca medicul să poată stabili dacă există vreo afecţiune a arterei coronariene, şi se poate să nu mai fie nevoie de o cateterizare cardiacă.

Procedură

Dacă se optează pentru folosirea unui colorant de contrast în timpul scanării CT, pacientului i se cere să nu mănânce cu aproximativ 4 ore înainte de test. Apoi, el sau ea se va întinde pe masa de scanare, care va fi împinsă uşor către centrul gol al scanerului CT. Pacientului i se va cere să stea nemişcat şi să îşi ţină respiraţia pentru puţin timp, pe măsură ce este făcută fiecare imagine. După test, pacientul se poate întoarce la activităţile normale. Reacţiile adverse la colorantul de contrast sunt rare, dar poate provoca stări de greaţă sau reacţii alergice care trebuiesc tratate medical. Unii pacienţi vor simţi aplicarea agentului de contrast ca un jet de apă caldă..

Indicaţii

Principalele indicaţii pentru a face o scanare CT la pacienţii care prezintă un defect cardiac congenital sunt:

Patologii cardiace:

• Vasele coronariene
• Boli complexe de inimă, evaluări după operaţii şi după stimulator cardiac

Patologii extra-cardiace:

• Anomalii ale arcului aortic
• Stenoză traheo-branhială datorată inelelor vasculare
• Arterele pulmonare şi venele
• Venele sistematice şi situarea viscerală
• Boli de plămâni asociate

Pacienţi:

• Cu stimulator cardiac
• Cu obiecte din metal
• Pacienţii instabili cu nevoia de scanare rapidă

Valoarea testului şi restricţii

Scanarea CT este un test sigur. Femeile însărcinate nu ar trebui scanate din cauza radiaţiilor. Când este necesar un colorant de contrast, trebuie luate în considerare funcţiile tiroide şi renale.

Autor(i): Montse Mireles

Montse Mireles, jurnalist spaniol, lucrează în Departamentul de Comunicare al Fundación Menudos Corazones din iulie 2008. a lucrat ca editor pentru o serie de reviste din domeniul grădinăritului, economiei şi sănătate pentru mai mult de opt ani. De asemenea, are o implicare personală şi profesională în diferite organizaţii non-profit.

Revizuit de: Dr. Samir Sarikouch

Dr Samir Sarikouch medic la Clinica de Chirurgie Vasculară, Cardiologică, Toracică şi Transplant la Şcoală Medicală Hannover, Germania. Este specializat în imaginistică a defectelor congenitale cardiace la copii şi adulţi şi este coordonatorul ştiinţific a numeroase proiecte realizate de Reţeaua Germană de Competenţe pentru Defecte Congenitale Cardiace.

Ultima actualizare: 2008-09-24