Cardiomiopatia dilatativă (DCM) este o afecţiune severă în care muşchiul inimii este slăbit şi nu poate pompa sângele spre plămâni şi în intreg organismul.

Cauzele cardiomiopatiei dilatative

Nu se ştie cu siguranţă ce determină DCM. Există o serie de factori care ar contribui la apariţia bolii, cum ar fi: o infecţie virală, o istorie familială a afecţiunii, o boală autoimună.

Cum poate afecta copilul

• DCM poate cauza insuficienţă cardiacă şi, în acest caz, este posibil ca organele copilului să reţină apă. Dacă plămânii sunt încărcaţi cu apă, copilul va respira cu dificultate, iar abdomenul i se va umfla de la apa reţinută. Inima fiind slăbită, muşchii nu pot primi suficient sânge care să-i permită copilului să facă efort fără a ajunge la epuizare.
• Sângele circulă mai încet în inimă, fapt ce poate cauza formarea de cheaguri, care ar putea afecta plămânii, creierul sau alte organe. Ar putea fi necesar tratamentul cu anticoagulante (aspirină sau warfarină) pentru a preveni formarea de cheaguri. Schimbările la nivelul muşchiului cardiac, asociate cu activitatea electrică ce reglează bătăile inimii, pot face pulsul să scadă (bloc cardiac sau bradicardie) sau să-l accelereze (fibrilaţie atrială).

Diagnosis

DCM este depistat, de obicei, deoarece copilul oboseşte, respiră cu dificultate sau i se umflă abdomenul. Bătaia inimii poate fi rapidă sau lentă, iar doctorul poate auzi sunetele cardiace anormale cu un stetoscop (murmur cardiac). Se poate vedea dacă inima este mărită cu ajutorul unei radiografii.

Când se suspectează o problemă cardiacă, se pot face următoarele teste:

• Se măsoară pulsul, presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut;
• Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunete cardiace;
• Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sânge;
• radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
• electrocardiogramă pentru a controla activitatea electrică;
• ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
• Analize de sânge şi urină;
• O ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă şi cum funcţionează aceasta;
• Cateter cardiac – se introduce un tub în artera femurală sub anestezie generală; astfel, se realizează poze ale inimii, măsurători ale presiunii şi, uneori, o biopsie – prelevarea unor fragmente de muşchi al inimii.
• Exerciţiu de testare – pentru a controla respiraţia, presiunea sângelui şi ritmul cardiac în timpul unui exerciţiu fizic pe un aparat.

Tratament

Tratamentul nu poate vindeca DCM, însă medicamentele pot stabiliza copilul din punct de vedere cardiac şi, în unele cazuri, pot preveni agravarea procesului de deterioare, fiind posibilă chiar o recuperare bruscă.

• Medicamentele – inhibitori ace, antiaritmice, agenţi blocanţi beta, digoxin, diuretice şi anticoagulante – pot trata simptomele şi îmbunătăţi activitatea inimii.
• Stimulatorul cardiac (pacemaker) – dacă frecvenţa cardiacă este prea redusă, este posibil să fie necesar un stimulator cardiac.
• Defibrilator – cardioverter implantabil (ICD) – sunt cazuri rare în care se implantează un ICD pentru a proteja inima de tulburările periculoase de ritm cardiac.

Transplant cardiac

Dacă starea cardiacă a copilului nu poate fi controlată cu aceste medicamente, este posibil să se impună transplantul cardiac.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dr William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2009-04-01