Ce este persistenţă de canal arterial?

Canalul arterial este o conexiune vasculară între artera pulmonară şi aortă. Persistenţă de canal arterial (PDA) constă în faptul că acesta nu se închide la naştere.

La nou născuţi, canalul arterial se închide, în mod normal, la naştere sau imediat după. Uneori, mecanismul de închidere nu funcţionează şi conexiunea rămâne deschisă -persistenţă de canal arterial sau canal arterial patent (deschis).

Înainte de naştere, circulaţia fetală normală depinde de trecerea sângelui din artera pulmonară în aortă prin canalul arterial. Canalul începe să se închidă în primele ore după naştere. Dacă acesta nu se închide, sângele va trece din aortă în artera pulmonară şi plămâni, ceea ce înseamnă suprasolicitarea inimii.

Acest defect este frecvent în rândul copiilor născuţi prematur.

Uneori, PDA este asociat cu alte defecte cardiace, cum ar fi stenoza aortică. În unele cazuri, cardiologul poate administra un medicament numit prostaglandin pentru a menţine canalul deschis. De exemplu, în cazul atreziei acesta va creşte cantitatea de sânge care ajunge la plămâni, iar în stenoza aortică va creşte cantitatea de sânge care ajunge în aortă şi, astfel, în organism.

Diagnostic

PDA nu poate fi diagnosticat în timpul sarcinii, făcând parte din circulaţia fetală normală înainte de naştere. Copilul poate avea probleme respiratorii, cu alimentaţia sau privind luarea în greutate. De asemenea, pot fi frecvente infecţiile pulmonare.

În cazul multor bebeluşi şi copii, singurul simptom care indică prezenţa PDA este un murmur cardiac, respectiv sunetul sângelui care circulă prin canal şi care este normal la mulţi copii în primele zile de viaţă, întrucât acesta se închide.

Când se aude un murmur cardiac, se pot face următoarele teste:

• Se măsoară presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut;
• Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunete cardiace;
• Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sânge;
• radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
• electrocardiogramă pentru a controla activitatea electrică;
• ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
• Analize de sânge şi urină;
• Cateter sau Rezonanţă Magnetică.

La copiii mai mari e posibil să fie nevoie doar de o ecografie pentru a confirma PDA, diagnosticul fiind stabilit, de obicei, după murmurul cardiac.

Tratament

Dacă ductul (canalul) este foarte larg, mai ales la copiii născuţi prematur, primul tratament este medical.

Medicamente ca Ibuprofen (Brufen) sau Indometacin pot fi administrate copiilor pentru a face canalul să se închidă. În cazul în care aceste medicamente nu pot fi folosite, în funcţie de mărimea canalului arterial, ar putea fi necesară operaţia.

În cazul copiilor cu probleme respiratorii sau alimentaţie, cauzate de excesul de sânge care circulă spre plămâni prin canalul arterial, plămânii pot deveni grei sau încărcaţi cu lichid, situatie în care copilul poate avea nevoie de medicaţie pentru a elimina lichidul (diuretice).

După operaţie, copilului îi va rămâne o cicatrice pe partea stângă a pieptului. Perioada de spitalizare este scurtă, de doar câteva zile, depinzând de starea copilului înainte de operaţie, în cazul copiilor născuţi prematur existând posibilitatea de a rămâne în spital mai mult timp.

La majoritatea copiilor, PDA se închide fără a fi necesară operaţia. Se foloseşte un tub subţire numit cateter pentru a introduce un dispozitiv de închidere – de obicei un inel sau un dop – în canalul arterial. Cateterul se inserează printr-un vas de sânge de la nivelul stinghiei, ajunge la inimă şi de aici în canalul arterial, pe care dispozitivul îl dilată şi îl blochează. Durata spitalizării este de o zi sau două.

Pentru majoritatea copiilor, atât cateterul, cât şi operaţia prezintă risc minim, dar depinde de starea generală a fiecăruia. Medicii vor discuta despre riscuri, înainte de a cere acordul pentru operaţie.

Cum este afectat copilul

Copiii ar trebui să se refacă complet după operaţie sau cateterism, dar depinde de starea lor generală. Va fi necesară monitorizarea timp de aproape 2 ani.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dl William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2009-03-19