Truncus Arterial (Trunchi Arterial Comun)
Ce este Trunchiul Arterial Comun?
În perioada intrauterină, când se dezvoltă inima unui copil, un vas mare de sânge, trunchiul arterial, trebuie să se dividă pentru a forma apoi cele două artere principale: aortă şi artera pulmonară.
Aorta transportă sânge oxigenat de la inimă către organe, iar arterele pulmonare transportă sângele neoxigenat de la inimă către plămâni.
În cazul în care aorta şi arterele pulmonare nu se despart, copilul se naşte cu un Truncus Arterial persistent sau un Trunchi Arterial Comun. Această unică arteră de dimensiuni mari are o valvă unică mare în loc să existe două artere având valve pulmonare şi aortice.
O parte din peretele dintre ventriculul stâng şi cel drept lipseşte (Defect Septal Ventricular). Asta înseamnă că Truncusul Arterial poate primi sânge neoxigenat de la partea dreaptă a inimii şi sange oxigenat de la partea stânga a inimii.
Truncusul Arterial se împarte în aortă şi arterele pulmonare, care transportă acest amestec de sânge la plămâni şi organe. Exista trei tipuri posibile:
- Tipul 1: ramnificaţiile arterelor pulmonare se termină chiar deasupra valvei.
- Tipul 2: arterele pulmonare către plămâni se ramifică separat, însă aproape una de alta, direct din truncus.
- Tipul 3: arterele pulmonare se ramifică separat şi sunt îndepărtate una de alta.
Pot exista şi alte aspecte cardiace care pot afecta modul în care este tratat copilul dumneavoastră – ex.: VSD poate lipsi sau valva nu funcţionează corespunzător.
Efectele Truncusului Arterial se fac simţite de obicei prin cantitatea mărită de sânge care ajunge la plămâni şi prea puţin sânge oxigenat care circulă în organism.
Diagnostic
Truncusul Arterial poate fi depistat uneori în timpul unor teste prenatale.
După naştere copilul dumneavoastră poate fi diagnosticat datorită murmurului cardiac care se aude. Copilul se învineţeşte treptat (cianozare) din cauza sângelui neoxigent care este pompat în organism, în loc să ajungă la plămâni.
Datorită presiunii mărite, copilul va suferi de insuficienţă cardiac-congestivă în timp ce fluxul sangvin către plămâni se măreşte, va rămâne fără aer, va întâmpina greutăţi la hrănire şi nu se va dezvolta îndeajuns de puternic.
Când se suspectează existenţa unei condiţii cardiace testele care pot fi făcute sunt următoarele:
- Verificarea pulsului, presiunii sangvine, temperaturii şi numărul de respiraţii pe minut ale copilului.
- Verificarea, cu ajutorul unui stetoscop, a sunetelor cardiace pentru depistarea diferitelor schimbări.
- Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a observa cât oxigen ajunge în sange;
- Radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
- Electrocardiogramă pentru a controla activitatea electrică a inimii;
- Eco-cardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
- Analize de sânge şi urină;
- Testul folosind un Cateter sau Rezonanţă Magnetică (MRI)
Tratament
Scopul tratamentului este de a separa circulaţia sângelui, astfel încât sângele neoxigenat să ajungă la plămâni, iar cel oxigenat să ajungă in organism.
Operaţia
Operatia va fi necesară înainte ca presiunea mărită a sângelui să afecteze plămânii (afecţiune pulmonar vasculară). Aceasta va fi o operaţie pe cord deschis. Inima va trebui oprită şi deschisa pentru a fi reparată. Acest lucru presupune că un aparat va fi nevoit să efectueze activitatea plămânilor şi a inimii – by-pass cardio-pulmonar.
Operaţia poate presupune plasarea unei artere pulmonare donator de la ventriculul drept până la ramificaţia pulmonar-arterială şi un bandaj de plastic este, de obicei, folosit pentru a închide gaura (VSD). Nu există riscul ca organismul să respingă artera pulmonară donator atât timp cât nu este un vas de sânge viu.
Acum truncusul va funcţiona ca o aortă, transportând sânge oxigenat de la ventriculul stâng în organism. Operaţiile vor trebui repetate pe parcursul dezvoltării copilului.
Cazurile foarte complicate de Truncus Arterial vor fi tratate cu o operaţie de tip Fontan.
Cum este afectat copilul?
Majoritatea copiilor sunt bine, activi şi iau în greutate la câteva zile de la operaţie. Vor avea o cicatrice pe mijlocul pieptului şi este probabil să mai existe şi altele mai mici în locurile în care au fost folosite tuburile de drenaj. Acestea dispar destul de repede la majoritatea copiilor, însă nu în totalitate, cu excepţia celor de pe mâini şi gât care, de obicei, dispar de tot.
Nu este exclus ca un copil să dezvolte o infecţie, precum o infecţie la nivelul pieptului sau o rană infectată pe parcursul tratamentului.
În urma operaţiei, copilul trebuie monitorizat în mod regulat de către un cardiolog. O parte dintre următoarele probleme pot apărea dupa operaţie sau mai târziu, pe parcursul vieţii:
- Valva trunchiului e posibil să necesite înlocuirea cu o valvă artificială. Dacă acest lucru se întâmplă copilul va fi nevoit să facă un tratament medicamentos anticoagulant pentru a evita formarea cheagurilor de sânge. Efectele anticoagulantelor trebuie atent urmărite în mod frecvent, folosind analize de sânge.
- Datorită fluxului sangvin mai scăzut, decât în condiţii normale, poate apărea pericolul coagulării sângelui – dacă aceasta va fi o problemă în cazul copilului dumneavoastră vor trebui administrate anticoagulante (aspirină sau warfarină).
- Sistemul electric al inimii este uneori defect şi astfel poate apărea un ritm cardiac foarte alert – Tahicardie Supraventriculară (SVT).
Această condiţie poate fi îmbunătăţită cu ajutorul medicaţiei sau prin ablaţiune. Din nefericire, deoarece conductorul care a fost introdus nu creşte o dată cu organismul copilului, alte operaţii vor fi necesare pe măsură ce copilul se va dezvolta.
Autor(i): Federaţia Inima Copiilor
Revizuit de: Expert Review Panel
Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH
Consultant Pediatric Cardiologist
Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary
Dr Piers Daubeney
Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal
Royal Brompton and Harefield NHS Trust
Dr Shakeel Qureshi
Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu
Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust
Dr Alison Hayes
Consultant Pediatric Cardiologist
Bristol Royal Hospital for Children
Dr Graham Stuart
Consultant Pediatric Cardiologist
Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary
Dr Beverley Tsai-Goodman
Consultant Pediatric Cardiologist
Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary
Andrew Parry
Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală
Bristol Royal Hospital for Children
Dl William Brawn
Chirurg Cardiac Congenital
Birmingham Children’s Hospital
Ultima actualizare: 2009-07-29