Atriile şi ventriculele sunt cele 4 camere ale inimii. Septul este peretele dintre cele două părţi ale inimii. Defect înseamnă gaură. Aşadar, Defectul Septal Atrioventricular constă în gaura dintre atrii, componentă atrială, care se continuă între ventricule, componentă ventriculară.

În loc de 2 valve separate (mitrala şi tricuspida), există o singură valvă comună. Aceasta înseamnă că este o gaură mare în mijlocul inimii.

Pentru că presiunea este mai mare în partea stângă a inimii, sângele circulă din atriul stâng în cel drept şi din ventriculul stâng în cel drept. Aceasta înseamnă că în artera pulmonară şi plămâni circulă prea mult sânge cu presiune mare, iar inima este suprasolicitată. Deseori, valva comună se fisureaza fie într-unul din atrii, fie în amândouă, acest lucru îngreunând, de asemenea, activitatea inimii.

AVSD poate fi “parţial” şi “intermediar” sau complet, precum cel prezentat mai sus. În cazul AVSD intermediar există o componentă ventriculară mică. La AVSD parţial există o singură componentă atrială, iar valva comună se împarte în 2 valve separate. Valva mitrală stânga este, adesea, fisurată.

Diagnostic

AVSD poate fi depistat în timpul sarcinii: crucea din centrul inimii, formată de valve şi sept, care poate fi vazută la ecografie, lipseşte.

Dacă copilul are Sindrom Down, este necesară o examinare cardiacă pentru a vedea dacă suferă de AVSD, care apare la aproape un sfert din copiii cu acest sindrom.

După naştere copilul poate fi vânăt (albastru), poate avea probleme de respiraţie din ce în ce mai mari, probleme cu alimentaţia şi cu luarea în greutate. Este posibil să apară infecţii pulmonare frecvente.

Dacă copilul are AVSD parţial sau intermediar există posibilitatea ca în primii ani de viaţă să nu apară alte simptome decât un murmur cardiac.

Sunetul excesului de sânge împins spre plămâni şi scurgându-se prin valvă poate fi auzit ca un murmur cardiac.

Când se aude un murmur cardiac, se pot face următoarele teste:

• Ecocardiografie pentru a vedea gaura şi cum circulă sangele în inima;
• Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sânge;
• Radiografie toracică pent a vedea marimea si pozitia inimii;
• Electrocardiograma pentru verifica activitatea electrică;
• Analize de sânge şi urină;
• Se măsoară pulsul, presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut;
• Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunete cardiace.

Dacă problema cardiacă a copilului este foarte complexă, atunci AVSD poate fi doar unul din defecte.

Tratament

Dacă inima copilului nu funcţionează corespunzător, poate fi necesar tratamentul medicamentos timpuriu. Aceasta poate însemna că plămânii sunt grei sau încărcaţi cu lichid şi se poate sesiza respiraţia cu dificultate. Respiraţia şi greutatea vor fi atent monitorizate, căci luarea în greutate ar putea fi cauzată de retenţia de lichid. Copilul poate avea nevoie de medicamente pentru a elimina excesul de lichid – diuretice.

Dacă copilul suferă de AVSD complet, presiunea sângelui în plămâni va fi mare (hipertensiune pulmonară), iar operaţia se impune înainte ca plămânii să fie afectaţi iremediabil.

Aceasta este operaţia pe cord deschis – inima va fi oprită şi deschisă pentru a o repara. Aparatul bypass va prelua activitatea inimii.

Scopul operaţiei este de a normaliza circulaţia sângelui în inimă şi plămâni, prin urmare se va plasa un petic peste găurile dintre atrii şi ventricule, iar valva se divide în 2 valve separate.

Dacă copilul suferă şi de alte defecte cardiace, tipul de operaţie va depinde de cum poate fi inima modificată pentru a face faţă tuturor problemelor existente.

Pentru majoritatea copiilor, operaţia prezintă risc minim, dar poate depinde de starea generală a copilului. Medicii vor discuta despre riscuri înainte de a vă da acordul pentru operaţie.

Durata spitalizării este, de obicei, 10-12 zile, din care una sau două vor fi petrecute la terapie intensivă. Desigur, aceasta depinde de cât de bine se simte copilul înainte şi după operaţie şi dacă apar complicaţii.

După operaţie

Dacă operaţia decurge fără complicaţii, iar copilul nu are alte probleme de sănătate, el se va reface complet imediat după operaţie. Va rămâne o cicatrice pe mijlocul pieptului şi, posibil, altele mai mici acolo unde s-au folosit tuburile de drenaj. Acestea se estompează rapid la majoritatea copiilor, dar nu în totalitate. Cicatricile mai mici de pe mâini şi gât dispar, de obicei.

Pot apărea următoarele probleme după operaţie sau mai târziu:

• Se întâmplă în mod obişnuit ca valvele să se fisureze uşor, dar dacă acest lucru se agravează, există posibilitatea să fie necesară o altă reparare sau chiar înlocuirea cu o valvă artificială. Dacă valva este înlocuită, va fi monitorizată, pentru a vedea dacă funcţionează eficient, iar o valvă artificială poate necesita înlocuirea, întrucât copilul creşte. Copiii cu valve artificiale vor avea nevoie de anticoagulante pentru tot restul vieţii, ceea ce poate avea implicaţii legate de sănătate şi stil de viaţă.
• Sistemul electric al inimii este, uneori, afectat după operaţie, cauzând bătăi rapide ale inimii (tahicardie) şi este necesară medicaţia pentru stabilizare.
• Unii oameni pot dezvolta stenoză subaortică, o înfundare sub valva aortică, care poate necesita operaţie.

Aceste probleme ar putea să nu devină serioase până la vârsta adolescenţei sau maturităţii.

Autor(i):  Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dl William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2008-12-18