Ce este TGA?

Transpoziţie înseamnă schimbare de poziţie.

Arterele mari sunt:

• Artera pulmonară, care, în mod normal duce sângele neoxigenat din ventriculul drept la plâmâni
• Aorta, care duce sângele oxigenat din ventriculul stâng în organism

Astfel, transpoziţia de artere mari constă în faptul că artera pulmonară este poziţionată în locul aortei şi invers.

Poate există şi un defect septal ventricular (VSD) – o gaură în peretele dintre ventriculi, aceasta însemnând că sângele se poate scurge dintr-o parte în alta.

Pot fi şi defecte asociate, cum ar fi coarctaţia de aortă sau stenoza pulmonară.

Diagnostic

Copilul poate fi diagnosticat cu TGA încă din timpul sarcinii, în acest caz fiind necesară spitalizarea imediat după naştere, pentru a vedea dacă evaluarea prenatală a fost corectă şi dacă inima are nevoie de tratament în cel mai scurt timp.

În cazul în care copilul este diagnosticat după naştere, e posibil ca el să fi fost bine înainte ca sistemul de circulaţie fetală să înceapă să se închidă, când sângele oxigenat trecea printre cele 2 atrii, de unde era pompat în aortă şi în organism. O parte din sângele neoxigenat din aortă trecea prin canalul arterial în artera pulmonară şi, în cele din urmă, în plămâni.

Imediat ce circulaţia fetală începe să se închidă, cianoza se accentuează, respiraţia devine atât de dificilă încât nu se poate alimenta. În cazul în care copilul are VSD (defect septal ventricular), sângele oxigenat va circula din ventriculul stâng în aortă, simptomele nefiind atât de severe.

Când este suspectată o problemă cardiacă, se pot face următoarele teste:

• Se măsoară presiunea sângelui, temperatura şi numărul de respiraţii pe minut;
• Ascultarea cu un stetoscop pentru a sesiza schimbările de sunete cardiace;
• Măsurarea saturaţiei de oxigen pentru a vedea cât oxigen ajunge în sânge;
• Radiografie toracică pentru a vedea mărimea şi poziţia inimii;
• Electrocardiogramă pentru a controla activitatea electrică;
• Ecocardiografie pentru a vedea cum circulă sângele în inimă;
• Analize de sânge şi urină;
• Cateter sau Rezonanţă Magnetică.

Tratament

Medicaţie: se poate administra un medicament (Prostaglandin) pentru a menţine deschisă circulaţia fetală.

Septostomie cu balon: o alta metodă de a creşte cantitatea de sânge oxigenat spre aortă este lărgirea găurii dintre atrii. Astfel, un tub subţire – cateter – este introdus prin buric sau stinghie în inimă, respectiv în gaura dintre atrii. Un balon la capătul cateterului este umflat şi tras înapoi, în acest fel gaura fiind mărită.

Operaţie de corectare: este vorba de operaţia pe cord deschis – inima va fi oprită şi deschisă pentru a fi reparată. Un aparat bypass va prelua activitatea inimii. Scopul operaţiei este de a normaliza circulaţia sângelui în inimă şi plămâni.

În primele zile de viaţă se efectuează, de obicei, o operaţie numită schimb arterial, prin care artera pulmonară şi aorta sunt tăiate şi asezate în partea corectă a inimii.

Arterele care alimentează inima cu sânge oxigenat (artere coronariene) trebuie, de asemenea, să fie reataşate.

Găurile dintre cele 2 părţi ale inimii sunt închise.

Dacă copilul are şi alte probleme cardiace, operatia va fi adaptată astfel încât să fie reparate toate defectele.

Pentru majoritatea copiilor, această operaţie prezintă risc minim, dar depinde de starea generală a fiecăruia în parte. Doctorii vor discuta despre riscuri înainte de a cere acordul pentru operaţie.

Perioada de spitalizare este, de obicei, 10-12 zile, din care una sau două vor fi petrecute la terapie intensivă. Desigur, depinde de cum se simte copilul înainte şi după operaţie şi dacă apar complicaţii.

Cum este afectat copilul

Există cazuri de TGA mai complicate decât cel descris aici. În unele situaţii nu se poate efectua operaţia de schimb arterial şi se recurge la alte proceduri (Rastelli, Senning, Fontan).

Se poate întâmpla să apară o infecţie, cum ar fi infecţia pulmonară sau plaga infectată, în timpul tratamentului.

Copilul ar putea dezvolta o frecvenţă cardiacă rapidă, fiind nevoie de medicaţie pentru a o stabiliza.

Majoritatea copiilor, însă, se refac complet, sunt activi şi iau în greutate imediat după operaţie. Va rămâne o cicatrice pe mijlocul pieptului şi, posibil, altele mai mici acolo unde s-au folosit tuburile de drenaj. Acestea se estompează rapid la majoritatea copiilor, dar nu în totalitate. Cicatricile mai mici de pe mâini şi gât dispar, de obicei.

Un copil care a suferit o operaţie de schimb arterial, va fi monitorizat întrucât pot apărea probleme legate de dezvoltarea arterei pulmonare şi a celei coronariene.

În cazul copiilor cu forme severe de TGA, când se apelează la alte proceduri, va fi necesară o operaţie ulterioară.

După primul an, copilul va fi monitorizat de un cardiolog, dar nu în mod regulat. Unii copii cu TGA, se confruntă cu alte probleme de sănătate pe măsură ce cresc, care ar putea să nu aibă legătura cu defectul cardiac. E nevoie de o diagnosticare corectă pentru ca aceste probleme de sănătate să nu fie considerate consecinţe ale intervenţiei chirurgicale.

• Se poate întâmpla ca valvele să se fisureze uşor, dar în cazuri mai grave, poate fi necesară o altă reparare sau chiar înlocuirea cu o valvă artificială, situaţie în care se va administra tratament cu anticoagulante pentru a preveni formarea de cheaguri sanguine. Efectul anticoagulantului trebuie monitorizat regulat prin teste de sânge.
• Sistemul electric al inimii este uneori afectat, cauzând bătaia rapidă sau înceată a inimii, problemă ce poate fi remediată cu medicamente, pacemaker sau ablaţiune (extirpare).
• Inimile care nu sunt normale sunt predispuse la o infecţie numită endocardită, care, deşi rară, este o boală greu de tratat. Oamenii născuţi cu TGA vor avea nevoie de tratament cu antibiotice, dacă în fluxul sanguin ajung un număr mare de bacterii. Se poate întâmpla acest lucru în timpul efectuării unei găuri în urechi sau al unui tatuaj, în timpul unei operaţii sau al unei proceduri stomatologice ca detartrajul sau extracţia. Aceste probleme ar putea să nu se agraveze până la vârsta adolescenţei sau maturităţii.

Autor(i): Federaţia Inima Copiilor

Revizuit de: Expert Review Panel

Dr Robert M R Tulloh MA DM FRCP FRCPCH

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children / Bristol Royal Infirmary

Dr Piers Daubeney

Consultant Pediatric şi Cardiologist Fetal

Royal Brompton and Harefield NHS Trust

Dr Shakeel Qureshi

Consultant Pediatric Cardiologist/ Şef Serviciu

Evelina Children’s Hospital, Guy’s & St Thomas Foundation Trust

Dr Alison Hayes

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children

Dr Graham Stuart

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Dr Beverley Tsai-Goodman

Consultant Pediatric Cardiologist

Bristol Royal Hospital for Children/ Bristol Royal Infirmary

Andrew Parry

Consultant Chirurgie Cardiacă Congenitală

Bristol Royal Hospital for Children

Dl William Brawn

Chirurg Cardiac Congenital

Birmingham Children’s Hospital

Ultima actualizare: 2009-07-29